O școală incluzivă pentru copiii cu cerințe educaționale speciale

O școală incluzivă pentru copiii cu cerințe educaționale speciale

“Doamna Thompson, echipa este pregătită pentru dumneavoastră.” M-am ridicat și m-am dus spre sala de conferințe, unde erau cei opt experți care urmau să stabilească programul educațional pentru fiul meu. De cum am intrat și m-am așezat pe scaunul destinat părinților, am realizat că genunchii mei tremurau.

Nu era prima mea întâlnire de Plan Educațional Individualizat (Individualized Education Plan (IEP). De fapt, mai fusesem în sute de astfel de întâlniri, dar niciodată în calitate de părinte. De fiecare dată am participat ca educator specializat. Acum, în calitate de mamă, mi-am dat seama că scaunul părintelui este cu mult mai înfricoșător. Eram cea care încerca să afle cât mai multe despre diagnoză și pronostic. Eram cea îngrijorată că fiul ei nu va putea obține tot ce are nevoie pentru a-și atinge potențialul.

Am fost norocoasă. Negociam într-un sistem în care exista un mandat legal ce oferea copilului meu o educație completă, cu servicii adaptate pentru a-l ajuta să devină un om de succes. Din postura de profesionist al sistemului, știam că sistemul avea și puncta slabe și că atât planificarea cât și resursele erau departe de a fi perfecte (o realitate în orice inițiativă umană), dar în același timp știam că lucram cu o echipă din sistemul educațional dedicată  să îmi trateze fiul cu compasiune și corectitudine.

La finalul lungii noastre întâlniri, am plecat cu IEP-ul fiului meu – 35 de pagini detaliate cu programul său educațional. În timp ce semnam documentul și îmi arătam recunoștința către echipă, președintele echipei de experți în educație mi-a spus ceva ce nu voi uita niciodată. “Corectitudinea nu înseamnă că toată lumea trebuie să primească același lucru. Corectitudine este atunci când toți primesc ceea ce au nevoie pentru a reuși”.

Aceea a fost una dintre numeroasele întâlniri IEP la care am participat pentru fiul meu și, mai apoi, pentru fiica mea. Fiecare dintre aceste întâlniri avea același obiectiv: să ofere copiilor mei sprijinul și serviciile adaptate de care aveau nevoie pentru a se îndeplini din punct de vedere academic în mediul cel mai puțin restrictiv pentru ei (the Least Restrictive Environment (LRE).

În Statele Unite, legea IDEA (Individual with Disabilities Education Act – Actul pentru educația persoanelor cu dizabilități) a intrat în vigoare în 1975. IDEA spune că nevoia copiilor care primesc servicii speciale de educație este de a învăța în mediul cel mai puțin restrictiv cu putință. Ceea ce se traduce prin faptul că  aceștia trebuie să stea cât mai mult timp în preajma colegilor care nu primesc educație specială.

IDEA specifică două condiții pentru mediul cel mai puțin restrictiv (LRE):

1.  Un elev ar trebui să stea împreună cu copii din învățământul de masă pe o „perioada maximă adecvată de timp”
2. Transferarea unui copil dintr-o clasă de învățământ de masă se face doar în cazul în care dizabilitatea sa de învățare este atât de severă încât sprijinul sau serviciile suplimentare oferite nu pot furniza rezultatele educaționale dorite.

Un cuvânt cheie aici este „adecvat”. Se referă la ce anume este potrivit pentru fiecare copil în parte. Uneori, plasarea unui copil într-o clasă de învățământ de masă cu program complet nu este un lucru potrivit deoarece nu ar fi optim pentru învățare. În timp ce clasa de învățământ de masă este întotdeauna scopul final, unii copii au nevoie de clase mai mici ori de metode didactice pe care o clasă tipică nu le poate oferi. Pentru a putea studia în ritmul dorit, acestor copii li se pregătește un cadru mai restrictiv și mai specializat în timpul unora sau tuturor orelor de curs.

Află de ce Avem nevoie de o literatură care să promoveze diversitatea și drepturile copilului

Când discutăm despre mediul cel mai puțin restrictive (LRE), ies în evidență cuvintele „convențional” și „incluziune”. Aceste cuvinte au sensuri diferite. O clasă convențională este o clasă tradițională de învățământ de masă. Aceasta se referă la plasarea unui copil cu nevoi educaționale speciale într-un cadru educational tipic. Este un termen folosit tot mai rar, deoarece se face loc pentru  practica mult mai eficientă a incluziunii.

O sală de clasă incluzivă este o sală de clasă din învățământul de masă în care sunt primiți elevi ce primesc servicii speciale de educație. Este o abordare didactică și socio-emoțională care oferă tuturor elevilor, indiferent de abilitățile de învățare, un loc în comunitatea școlară. Merge dincolo de clasele de învățământ tradiționale. Țintește spre crearea unei comunități școlare care include toți indivizii, nu doar în sala de clasă, ci și în domeniul artelor, educației fizice, întâlnirilor de socializare din afara clasei și activităților extra-curriculare. Lisa Friedman, consultant și educator specializat in domeniul incluziunii o spune cel mai bine:

 “Incluziunea este o filosofie ce îmbrățișează ideea că toate persoanele au ceva de valoare cu care să contribuie și toți au dreptul la apartenență. “

 Lisa Friedman

IDEA a lăsat conceptul de mediul cel mai puțin restrictiv deschis interpretărilor. Nu este specificat un mediu precis pentru o anume dizabilitate ori un anume stil de învățare. Fiecare copil este unic și va avea un plan unic pentru o învățare optimă. Există un continuum de opțiuni disponibile și fiecarui copil care primește educație specială i se oferă una sau cadrul uneia dintre opțiunile următoare:

• Clase de învățământ de masă
• Asistență suplimentară pentru acomodare
• Servicii suplimentare în clasă
• Ore cu resurse didactice suplimentare/zile cu program scurt
• Clasă autonomă în școala din cartier
• Școli private/specializate (din ce în ce mai rare)
• Sistem de învățământ în spital/ cămin pentru copii cu boli cronice sau foarte grave.

Mediul cel mai puțin restrictive (LRE) necesită timp si expertiză pentru a fi stabilit și este revizuit în fiecare an școlar. Este o echipă de oameni iau aceste decizii. Ei sunt:

• Părinți (Nimic nu poate fi decis ori implementat fără acordul și contribuția părinților)
• Elevul (Elevii de liceu iau deseori parte la ședințe)
• Educator specializat
• Profesor
• Terapeut, logoped, fizioterapeut
• Psiholog
• Conducerea școlii/districtului

Această echipă întocmește documentul IEP (Plan Educațional Individualizat). Acest document vital este un contract legal între familie și instituția de învățământ. Unele puncte agreate includ următoarele:

• Identificarea punctelor tari și ale nevoilor
• Nivelurile de performanță ori dezvoltare, la acel moment
• Scopurile și obiectivele
• Periadele de timp necesare în anumite cadre/clase de studiu și terapie
• Plan comportamental/senzorial/motivațional/de comunicare (dacă este cazul)
• Plan de transport
• Plasare academică

Acest IPE va fi revizuit și actualizat anual. Totuși, dacă părintele ori alte persoane simt că planul este necorespunzător ori depășit, echipa poate cădea de acord pentru a-l actualiza ori adapta.

Citește și Cele 10 principii globale pentru o școală care promovează diversitatea și drepturile copilului

Training-ul avansat este desigur necesar pentru toți cei ce fac parte din echipa de învățământ. Cunoștințele solide privind dezvoltarea, dizabilități, instructaj alternativ, practici de incluziune și intervenții terapeutice sunt critice pentru cei ce iau și implementează aceste decizii.

În timp ce niciunul dintre aceste procese nu este ușor, fiecare copil în parte merită oportunitatea de a-și atinge potențialul academic. Am avut diferite roluri în cadrul multor întâlniri IEP, atât în calitate de părinte, cât și de expert. Ca profesionist știu că luarea deciziilor corecte în privința mediului cel mai puțin restrictiv, învățarea și traiectoria de viață a unui copil poate fi impactata spre bine sau rău. Ca părinte, am lucrat cu și am depins de experți dedicați în sprijinirea copiilor mei.

Fiul și fiica mea au ajuns acum la studii de doctorat și universitare datorită sprijinului pe care l-au primit în școala general și liceu. Toate societățile trebuie să investească în educația fiecărui copil, fără excepție. Toți avem de câștigat.

de Jane Krill Thompson

Jane Krill Thompson are 25 de ani de experiență în sprijinul familiilor copiilor cu nevoi speciale. În Statele Unite, a lucrat în cadrul programelor școlilor publice din districtul Montgomery pentru educație timpurie, educație preșcolară și educație pentru adulți. În afara SUA, a avut ocazia de a lucra cu numeroase ONG-uri, programe de intervenție și școli internaționale.

Jane este un examinator calificat în aria evaluărilor ce țin de dezvoltare, cu experiență în dezvoltarea copilului, strategii de intervenție timpurie și instrucție parentală. Oferă consiliere si susține seminarii și ateliere pentru părinți și educatori. Este licențiată în Psihologia Dezvoltării Copilului și are un master în Educație timpurie a copiilor cu nevoi speciale și Intervenție timpurie.

Actualmente deține funcția de președintă a consiliului de administrație al Școlii Internaționale Americane din București. Jane este coordonatoarea de proiect a Parent Skills Training, sponsorizat în parteneriat de Autism Speaks și Organizația Mondială a Sănătății. De asemenea, este în consiliul director al fundației Ovidiu Ro și în Școala Finlandia din România. Jane și soțul ei, Dean, membru al Senior Foreign Service (membru de grad superior al corpului diplomatic), au trei copii.