Comunicat de presă: Excluziunea educaţională – vocile celor de pe teren
În perioada 21 februarie – 2 martie 2017, Centrul de Resurse Juridice a organizat o serie de trei dezbateri regionale în Iasi, Craiova și Cluj-Napoca, în cadrul cărora s-au discutat punctele principale ale unei hărți a excluziunii socio-educationale, cu identificarea problemelor și a soluțiilor propuse de specialiști din educație și domeniul social, atât din sectorul public, cât și neguvernamental, pornind de la o analiză a politicilor publice actuale, relevante pentru subiectul discutat.
Au fost prezenți la dezbateri 98 de participanți din sectorul public de educație: profesori de sprijin, logopezi, consilieri/psihologi școlari (din unități școlare și Centre Județene de Resurse și Asistență Educațională), directori și profesori (diverse discipline) din învățământul pre-universitar și universitar, din partea Inspectoratelor Școlare Județene, a Caselor Corpului Didactic, a Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității din Craiova și al Universității Babeș Bolyai (UBB), Comisia de curriculum, calitate și învățământ netradițional Senat UBB, cât și Formare Continuă UBB, Biroul pentru Studenți cu Dizabilități al UBB; servicii publice locale de asistență socială, elevi, asociații de studenți și de părinti și organizații neguvernamentale ale căror activități acoperă sfera educațională, socială, diversitate culturală și apărarea drepturilor și egalității de șanse pentru femei, minoritatea romă, comunitatea LGBT, persoane cu dizabilități, tineri.
Câteva dintre opiniile exprimate la întâlniri sunt:
- Cei mai afectați de discriminare și excluziune socio-educațională sunt, cu precădere, copiii de etnie romă, copiii din familii/comunități care se confruntă cu sărăcia sau cu defavorizarea economică și/sau socială, copiii cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale;
- Programa școlară și manualele nu sunt conectate la realitatea curentă;
- Există atitudini discriminatorii, lipseşte o cultură a incluziunii, iar stereotipiile, prejudecățile şi rasismul din comunitate, societate, dar și de la nivel instituțional și școlar rămân o realitate. S-au dat exemple clare de atitudini discriminatorii (ex. părinți care fac presiuni și amenință că își mută copiii la alte clase/școli deoarece nu sunt de acord ca în clasa copiilor lor să fie și elevi cu CES);
- Au fost punctate și aspecte problematice referitoare la politicile publice: slaba finanțare a educației, formula de calcul per elev care ar trebui să includă coeficienți în funcție de vulnerabilitățile și nevoile reale, managementul defectuos al banilor publici alocați învățământului, strategii publice incomplete și incoerente, orientare insuficientă spre mediile defavorizate și spre calitatea educației, lipsa preocupării/voinței politice;
- Pregătirea cadrelor didactice arată că există carențe atât în formarea inițială, cât și în cea continuă: numărul de ore din cadrul modulului de formare inițială este foarte mic pentru a mai putea include în el şi alte informații şi cu atât mai puţin pentru a putea dezvolta abilități ale viitorului profesor încât acesta să fie pregătit să cultive o educație incluzivă și fără discriminare; este nevoie de formare inițială obligatorie privind educația incluzivă pentru cadre didactice care predau la toate treptele de învățământ, corelat cu schimbarea conținutului modului de formare inițială (cel puțin includerea în pachetul de formare a unei discipline despre antidiscriminare); studenții sunt mai puțin atrași de posibilitatea de a deveni cadre didactice.
„(…) vorbim de carențele sistemului educațional, care nu a știut, în formarea inițială, să dea picătura de care avea nevoie cadrul didactic. Când țineam lecții deschise sau lecții de probă, ori când eram la facultate, ne erau recomandate doar centre de excelență, niciodată nu s-a făcut practica pedagogică în școlile în care erau copii defavorizați, în afară de cei din învățământul special. Niciodată nu a existat, în curricula universităților care pregătesc cadre didactice, o componentă despre interculturalitate sau contra prejudecăților. (…) Noi spunem că suntem specialiști, dar se vede că avem fiecare din noi o chichiță de care nu ne putem debarasa și de aceea suntem aici, să rafinăm și să ne conștientizăm propriile prejudecăți (…) (cadru didactic, dezbatere Iași – 21.02.2017)
Lista completă a problemelor identificate la nivelul fiecărui judet, cât și a recomandărilor care au rezultat se găseste în rapoartele dezbaterilor disponibile pe site-ul proiectului. CRJ va folosi aceste rapoarte pentru a fundamenta analize şi propuneri ulterioare de schimbare.
Centrul de Resurse Juridice mulţumeşte tuturor participanţilor la dezbateri şi consideră că astfel de întâlniri facilitate, care aduc laolaltă actori care altminteri ar trebui să comunice regulat şi/sau să lucreze împreună în combaterea excluziunii educaţionale a copiilor vulnerabili la discriminare, sunt absolut necesare și trebuie repetate. Dincolo de orice altceva, am constatat o mare nevoie de a împărtăşi experienţele şi problemele cu care se confruntă cei care lucrează pe teren şi de a primi soluţii. În acelaşi timp însă, am identificat necesitatea acută de schimbare de paradigmă în sistemul educaţional din România, prin asumarea reală a educaţiei fără discriminare. Din perspectiva resurselor umane, acest lucru înseamnă formarea tuturor celor care activează în sistemul educaţional pentru a înţelege cum funcţionează discriminarea şi care sunt efectele ei. Mai înseamnă a le oferi instrumentele metodologice şi de cunoaştere, cât şi resursele şi sprijinul necesare pentru ca educaţia să includă şi nu să excludă. Nu în ultimul rând, înseamnă şi existenţa unor mecanisme funcţionale şi disuasive de sancţionare a discriminării.
Pentru detalii, va rugăm să ne contactați la educatie@crj.ro sau la 021 212 05 20, persoană de contact Cezara David, Manager Program Antidiscriminare.
